Podgoria Coteşti

DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU DENUMIREA DE ORIGINE COTEŞTI

Arealul delimitat pentru DENUMIREA DE ORIGINE COTEŞTI, se încadrează în zona viticolă CI. Calitatea produselor viti-vinicole ce poartă această denumire de origine, se datorează în special condiţiilor pedo-climatice din acest areal şi implicit practicilor din viticultură şi vinificaţie cizelate prin sutele de ani de experienţă ale locuitorilor care au această îndeletnicire, aşa cum sunt descrise succint în cele ce urmeaza:

Poziţie geografică, centre Viticole şi localităţi componente:

Din marturiile arheologice descoperite în cadrul Podgoriei Coteşti, reiese că geto-dacii localnici cultivau viţa de vie în această zonă a ţării. Vestigiile descoperite ulterior confirmă ăa deja din secolul XV în localităţile de pe teritoriul acestei podgorii se desfăşurau activităţi cu specializare viti-vinicolă. Această activitate s-a extins de-a lungul timpului şi până în prezent, în această podgorie întrunindu-se unele dintre cele mai bune condiţii pentru această activitate.

Podgoria Coteşti este amplasată pe sectorul sudic al piemontului vrâncean din estul Carpaţilor şi Subcarpaţilor, în continuarea Podgoriilor Panciu si Odobeşti de la nord, împreuna cu care formează cunoscutele „ podgorii vrâncene” sau „putnene”. Podgoria are un aspect bandiform cu orientarea N-S, amplasata fiind între Valea Milcovului şi Valea Ramnei. Podgoria marchează cu fidelitate zona de tranziţie piemontană şi bio-pedo-climatica dintre Campia Română la est (sub 100 m) şi Subcarpaţii de curbură la vest (Dealu Deleanu 698 m şi Dealul Căpăţânei 592 m) la peste 300 m altitudine abs., pe o lungime de peste 33 Km şi o lăţime de 3-6 Km, aflându-se la intersecţia paralelei 45° şi a meridianului de 27°.

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată COTEŞTI cuprinde:

Centrul Viticol Vartescoiu

Localităţile: Vartescoiu, Câmpineanca, Pietroasa, Faraoanele, Râmniceanca, Beciu, Olteni

Centrul viticol Carligele

Localităţile: Cârligele, Dalhauti, Bontesti, Blidari

Centrul viticol Coteşti

Localităţile: Coteşti, Budeşti, Valea Coteşti, Goleştii de Sus, Urechesti, Popesti, Terchesti, Dumbrăveni, Dragosloveni, Candeşti, Alexandru Vlahuţă, Bordeşti, Bordeştii de Jos

Centrul viticol Tâmboeşti

Localităţile: Slobozia Bradului, Sihlea, Coroteni, Valea Beciului, Cornetu, Olăreni, Tâmboeşti, Slimnic, Trestieni, Pietroasa, Pădureni, Obrejiţa

Centrul viticol Râmnicu Sărat

Localitatile: Grebanu, Zaplazi, Livada, Livada Mică, Plevna, Homesti, Podgoria, Oraţia, Cotatcu, Tabacari, Topliceni, Răduleşti

În lista localităţilor menţionate mai sus, se consideră incluse şi satele şi orice altă unitate administrativ-teritorială din arealul astfel delimitat.

CARACTERISTICI PEDO-CLIMATICE

Substratul litologic: alternante de nisipuri, pietrişuri piemontane, pleistocen inferioare şi medii, acoperite de o mantie de loessoide luto-nisipoase. Această depunere continentală pleistocenă se suprapune sedimentelor marine pliocene argilo-nisipo-marnoase.

Relieful: spaţii interfluviale largi, cvasiorizontale cu expunere majoritară spre sud şi est, chiar şi versanţii expuşi spre nord sunt suficient insolaţi fiind adecvaţi culturii de viţa-de-vie, ceea ce şi explică procentul mare al plantaţiilor de vie din totalul suprafeţelor agricole.

Hidrografic: regiunea este tributara Siretului, Milcovului, Putnei, Ramnei şi afluenţilor acestora (Valea Seacă, Dălhăuţi, Mera, Dalgovu, Oreavu, Slimnic, Ramna, etc). Regimul scurgerii anuale este tipic continental, existând o reţea hidrografică care satisface în mare parte cerinţele de apă. Pentru a preîntâmpina efectele negative ale perioadei secetoase, în special cele generate de încălzirea globală, este recomandabilă înfinţarea unui sistem de irigare prin picatura care să asigure necesarul de apă în cantitatea şi în perioada optimă pentru dezvoltarea plantaţiei.

Climatul: specific silvostepei de aici, conferă condiţii excelente de dezvoltare a soiurilor de înalta calitate, exprimate în principal printr-o mare bogaţie heliotermică şi un regim convenabil al precipitaţiilor. Abundenţa fluxului radiativ şi durata medie de strălucire a soarelui asigură valori optime de dezvoltare a viţei-de-vie, de coacere a strugurilor şi de concentrare a zahărului în struguri.

Solurile: au textura uşoară si mijlocie, asigurând o structurare glomerulară, permisibilitate, aerisire, drenaj vertical şi prelucrare mecanică. Însuşirile chimice şi cele biologice, completează fericit caracteristicile fizice formând un ansamblu valoros pentru dezvoltarea viţei-de-vie.

Din cele de mai sus, rezultă că ansamblul ecosistemic prin componentele sale litologo-geomorfice şi pedo-climatice, dovedeşte o certă vocaţie pentru viticultură şi că prezenţa multiseculară a acestei podgorii, respectiv existenţa acestei Denumiri de Origine nu este întâmplătoare.

SOIURILE DE STRUGURI

  • Vinuri albe liniştite:

Aligote, Băbească Gri, Chardonnay, Cramposie Selectionata, Fetească Albă, Fetească Regală, Francusa, Mustoasa, Pinot Gris, Riesling Varietal, Sauvignon Blanc, Galbena de Odobeşti, Plavaie, Traminer, Traminer Aromat, Furmint, sortiment alb.

  • Vinuri roşii/roze liniştite:

Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Băbească Neagră, Burgund Mare, Cadarca, sortiment roşu, sortiment roze.

  • Vinuri liniştite aromate:

Şarbă, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Busuioacă de Bohotin, Negru Aromat, vin sortiment aromat.

  • Vinuri spumante:

Aligote, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Fetească Regala, Chardonnay, Sauvignon, Pinot Gris, Riesling Varietal, Băbească Neagră, Merlot, Fetească Neagră, Pinot Noir, sortiment alb, sortiment roze, sortiment roşu.

  • Distilat de vin:

Aligote, Galbenă de Odobeşti, Plavaie, Mioriţa, Fetească Regală, Traminer, Băbească Gri,etc.

Din varietăţile de struguri enumerate mai sus, la alegerea producătorului, se pot obţine şi vinuri perlante, vinuri petiante, vinuri licoroase, vinuri din struguri deshidrataţi şi orice alte produse vinicole permise de legislaţia în vigoare în materie pentru această categorie de calitate. Tehnologia, practicile şi tratamentele utilizate pentru producerea produselor vinicole descrise în prezentul caiet de sarcini, vor respecta legislaţia naţională şi regulamentele europene în vigoare în materie la data producerii, respectiv la data punerii în consum a produselor astfel obţinute.

Cu excepţia soiurilor existente în cultura de astăzi, în arealul delimitat al acestei Denumiri de Origine se pot cultiva şi alte soiuri nobile de vin, soiuri care au fost cultivate în trecut cu foarte bune rezultate. Replantarea acestor soiuri nu necesită formalităţile cerure de lege pentru soiuri noi. Pentru plantarea soiurilor noi – soiuri nobile de vin ce nu au mai existat în cultură în acest areal, se vor aplica prevederile legale în vigoare, completând în egala măsura prevederile prezentului caiet de sarcini.

In functie de soiurile din care provin, de calitatea strugurilor şi de însuşirile lor organoleptice şi de compoziţie, vinurile cu denumirea de origine "COTEŞTI”, pot fi încadrate în urmatoarele trepte de calitate, purtând menţiunile tradiţionale corespunzătoare fiecarei categorii:

Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Maturitate Deplină – prescurtat: D.O.C. – C.M.D. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules Târziu – prescurtat: D.O.C. – C.T. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Înobilarea Boabelor – prescurtat D.O.C. – C.I.B.