Podgoria Huşi

DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU DENUMIREA DE ORIGINE HUŞI

Arealul delimitat pentru DENUMIREA DE ORIGINE HUŞI, se încadrează în zona viticolă CI.

Calitatea şi caracteristicile produselor viti-vinicole produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “HUŞI” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Poziţie geografică, centre Viticole şi localităţi componente:

Amforele şi fragmentele de amfore greceşti folosite pentru învechirea şi transportul vinului (din sec III – Î.H), precum şi doliile cu capacităţi de 300-350 litri utilizate la fermentarea mustului, prepararea şi limpezirea vinurilor găsite la Huşi, atestă că pe teritoriul actual al acestei podgorii existau relaţii comerciale ale viticultorilor din regiune cu negustorii greci – cei care au creat aşa numita "civilizaţie a vinului”. Viticultura a rămas ocupaţia principală a oamenilor din această regiune, inclusiv în perioada migraţiei, dezvoltându-se ulterior în perioada feudalistă, când viile făceau deja obiectul daniilor domneşti sau mănăstireşti.

Mai mult, în sec XV existau dări ale răzeşilor care se plăteau în vin "desetina”, ulterior numită "vădrăritul”, această dare coexistând cu cea care se plătea pe pogonul de vie, numită "pogănitul”.

Datorită invaziilor turceşti şi datorită poverii birurilor – ceea ce conducea la paraginirea viilor, în această regiune a ţării a existat o practică continuă de plantare şi replantare.

Aşa cum reiese şi din "Descriptio Moldavie" în Moldova acelor vremuri exista o întreagă reţea de slujitori domneşti care se ocupau cu viticultura şi îngrijirea vinurilor. Tot Dimitrie Cantemir face aprecieri asupra calităţii vinurilor de Huşi, precizând că sunt "...mai bune decât alte vinuri europeneşti şi chiar decât vinul de Tokaji”.

Vinul obţinut în această podgorie a fost exportat înca din acele vremuri în Polonia, Ucraina, Rusia, Ungaria, Grecia şi Italia.

Podgoria Huşi este situată în partea sud-estica a Podisului Central Moldovenesc, între valea Crăşnei la vest şi valea Prutului la est, respectiv între paralea de 45º 51’ la nord şi cea de 46º 31’ la sud. Plantaţiile viticole sunt amplasate geografic în Depresiunea Husiului la est, în zona Dealurilor Crâşna-Lohan la vest, în extremitatea nordică a Dealurilor Falciului de la sud şi cu deosebire, pe coastele dintre dealurile menţionate.

În teritoriul delimitat al acestei denumiri de origine regăsim următoarele localităţi:

  • Centrul Viticol Huşi

Localităţile: Duda, Epureni, Bobeşti, Valea Grecului Localităţile: Pădureni, Văleni, Leoşti, Ivăneşti, Rusca Localităţile: Lunca Banului, Condrea, Otetoaia, Lunca Veche, Răducani Localităţile: Tătărani, Stroieşti, Mantu Localităţile: Stănileşti, Pogăneşti

  • Centrul viticol Avereşti

Localităţile: Arsura, Pahneşti, Fundatura Localităţile: Boteşti, Gugeşti Localităţile: Avereşti, Buneşti, Tabalaeşti, Armaseni, Plopi Localităţile: Dranceni, Ghermaneşti, Raseşti

  • Centrul viticol Vutcani

Localităţile: Albeşti, Crâşna, Corni-Albeşti Localităţile: Cretesti, Satu Nou, Budesti Localităţile: Hurdugi, Urlaţi, Guşiţei, Grumezoaia, Plotoneşti Localităţile: Tarzii, Olteneşti, Zgura, Curteni Localităţile: Rosieşti, Valea lui Darie, Gara Rosieşti Localităţile: Vutcani, Mălăieşti Localităţile: Hoceni, Deleni, Oteleni, Siscani

  • Centrul viticol Murgeni

Localităţile: Berezeni, Ranceni, Musata Localităţile: Blageşti, Igeşti, Sipeni Localităţile: Epureni, Horga Localităţile: Falciu, Bozia, Ranzeşti Localităţile: Griviţa, Trestiana, Odaia Bursucani Localităţile: Malusteni, Mânzăteşti, Tutcani, Lupeşti, Ghireasca Localităţile: Murgeni, Carja, Schineni Localităţile Suletea, Rascani, Fedeşti Localităţile: Vetrişoaia, Bumbata Localităţile Viişoara, Văleni, Viltoteşti Localităţile: Banca, Striseşti, Tifu, Sarbi Localităţile: Vinderei, Docani, Obarseni, Valea Lungă Localităţile: Gagesti, Peicani, Giurcani Localităţile: Zorleni, Simila, Popeni

  • Centrul viticol Bohotin

Localităţile: Răducăneni, Isaiia, Bohotin, Roşu, Mosna Localităţile: Cozmesti, Podolenii de Sus, Podolenii de Jos Localităţile: Gorban, Gura Bohotin, Podu Hagiului Localităţile: Dolheşti, Pietriş, Bradiceşti Localităţile: Ciorteşti, Coropceni, Deleni, Serbesti

  • Centrul viticol Vaslui

Localităţile: Vaslui, Moara Grecilor, Viişoara, Bahnari Localităţile: Balteni – Deal Localităţile: Codăeşti, Pribeşti, Costeşti Localităţile: Deleşti, Cozmeşti, Harşova Localităţile: Dumeşti, Micleşti, Popeşti Localităţile: Muntenii de Jos, Mânjeşti, Toporăşti, Rebricea Localităţile: Tanacu, Satu Nou, Muntenii de Sus Localităţile: Lipovat, Corbu, Sauca Localităţile: Ivanesti, Cosesti, Valea Oanei Localităţile: Ştefan cel Mare, Călugareni, Zăpodeni, Văleni, Fereşti Localităţile: Soleşti, Serboteşti, Bousori, Valea Silistei Localităţile: Daneşti, Emil Racoviţă

  • Centrul viticol Bozieni

Localităţile: Bozieni, Cuci

În lista localităţilor menţionate mai sus, se consideră incluse şi satele şi orice altă unitate administrativ-teritorială din arealul astfel delimitat.

CARACTERISTICI PEDO-CLIMATICE

Substratul litologic: este constituit din sedimente ale sarmaţiului mijlociu (basarabian) şi superior (chersonian), alcatuite din marno-argile, argile nisipoase şi nisipuri, cu intercalari de gresii calcaroase şi calcare oolitice, iar pe dealurile din vestul şi sudul podgoriei, sarmaţianul este acoperit de faciesul nisipos al meoliticului. La aceste sedimente se adaugă şi cuvertura continuă a depozitelor cuaternare, respectiv deluvio-coluviala pe versanti şi aluviala pe terasele fluviale.

Relieful: în aceast areal viticol se pun în contact subunităţi distincte * una deluroasă în jur de 300 m alt. abs. şi * una colinară depresionară cu o medie altitudinală de 150 m, albia Prutului din sectorul la care ne referim coborând insesizabil de la 29 m la 22 m alt. abs. Dealurile au orientări, caracteristici morfologice şi pante diferite ca fundal pentru unele dintre plaiurile podgoriei.

Dealurile menţionate ne intereseaza în special prin declivitatea lor care variază sectorial între 5° si 25°, în special pe Coasta Lohanului şi Coasta Crasnei. Depresiunea Huşiului, limitată de rama înalta a dealurilor din S, V si N, respectiv de valea Prutului la E, adăposteşte peste 70% din plantaţiile viticole ale Podgoriei. Văile de separaţie ale colinelor din această regiune cu versanţi uşor asimetrici, îşi împing obârşiile în planul costier al coronamentului deluros, modelând înlănţuirea de golfuri depresionare (Voloseni, Huşi, Epureni, Novaci, Diuca, Fundatura, Arsura, Ghermăneşti), care împreună cu colinele mai înalte ale depresiunii, deţin cele mai valoroase suprafeţe viticole.

Hidrografic: regiunea este tributară râului Bârlad prin Crâşna şi Lohan din zona deluroasă vestică – văi cu scurgere permanentă dar cu debite modeste şi oscilante în timpul anului – şi Prutului prin totalitatea pârâurilor care drenează Depresiunea Huşiului, între care cele mai mari şi aproape permanente sunt Valea Grecului – Gura Văilor, ce colectează toate pârâurile semipermanente (Voloseni, Huşi unit cu Recea şi Valea lui Ivan) din sud-vestul depresiunii, pârâul Şopârleni (cu Ruginosu şi Barahoi) care împreuna cu micile pârâuri temporare Bărboşi, Luncani şi Valea Lupului drenează partea de nord-est a acesteia.

De remarcat sunt debitele reduse, variabile sezonier şi chiar episodice, fapt ce a condus la necesitatea amenajării a numeroase iazuri din care prea puţine se mai pastrează in prezent.

Dintre apele subterane, cele mai importante sunt: stratul acvifer Arsura – Pahnesti, de la baza nisipurilor meotice din Dealurile Lohanului şi Falciului, cu debitul cel mai important captat în preajma satului Arsura şi pe Coasta Huşiului (pentru alimentarea oraşului); stratul acvifer Vararia- Ghermăneşti, de la baza gresiilor calcaroase ale sarmaţianului mediu şi cu izvoare mai bogată langă satele mentionate stratul acvifer de la baza terasei Rabaia – Rasesti, local cu mineralizare sulfuroasă şi folosită terapeutic în satul Dranceni stratul acvifer Albita-Poganesti, din depozitele aluvionare ale luncii Prutului, cu debite apreciabile dar insuficient valorificate

Climatul: este de tip temperat continental, cu nuanţa moderat continentală la nivelul dealurilor înalte şi excesiv-continentală la nivelul Depresiunii Huşi. Radiaţia solară globală este în jur de 120kcal/cmp/an, cu variaţii între 110 pe versanţii slab însoriţi şi 130 pe versanţii cu o bună expoziţie solară. Aceleaşi variaţii se constată şi în ceea ce priveşte durata medie de strălucire a soarelui: sub 2000 de ore pe dealurile înalte şi peste 2100 de ore în Depresiunea Huşiului şi în Valea Prutului. Urmărind regimul mediu anual al valorilor radiative şi heliotermice, constatăm că ele se menţin ridicate pe toată perioada de vegetaţie, fapt ce permite o bună dezvoltare vegetativă, fructificarea şi maturarea strugurilor. Frecvenţa, intensitatea şi durata gerurilor din această regiune (temeperaturi mai mici de -20°C), avertizează asupra riscului de reducere drastică a numărului de ochi la viile neîngropate. Vânturile predominante sunt cele din V, NV si N, care însumează anual peste 60% din frecvenţa şi care la coborârea pe versanţii dealurilor spre depresiune manifestă caractere foehnice. Vânturile din NE, în special crivăţul, accentuează fenomenul de îngheţ iar cele din E şi SE sunt fierbinţi şi uscate în sezonul cald, acentuând fenomenul de secetă – ambele fiind intens resimţite atât în Depresiunea Huşiului cât şi în lunca Prutului.

Solurile: formează un învelis destul de variat tipologic. În distribuţia lor se poate urmări o zonalitate altitudinală de la molisolurile stepei şi silvostepei (cernoziomuri, cernoziomuri levigate, solurile cenuşii) la argiluvisolurile etajului forestier (soluri brune, brune podzolite şi insular podzolice). Cernoziomurile levigate şi solurile cenuşii – cele mai raăpândite în Depresiunea Huşiului sunt şi cele mai valoroase pentru plantaţiile viticole, textura lor nisipo-lutoasă care îmbunătăţeste proprietăţile fizice prin caracteristicile lor bio-chimice de bază: intensa activitate biologică, conţinut apreciabil de humus, capacitate mărita de schimb cationic, reacţie neutrală slab-acidă, grad ridicat de saturaţie în baze şi elemente nutritive.

În concluzie, Podgoria Huşi nu este o creaţie întamplătoare ci este în esenţă o sumă de condiţii favorizante pentru cultivarea viţei-de-vie în vederea obţinerii unor vinuri de foarte buna calitate.

SOIURILE DE STRUGURI

  • Vinuri albe liniştite:

Aligote, Aromat de Iaşi, Băbească Gri, Chardonnay, Cramposie Selectionată, Donaris, Fetească Albă, Fetească Regală, Francusa, Golia, Ozana, Pinot Gris, Raluca, Riesling Varietal, Sauvignon Blanc, Unirea, Zghihara de Husi, Miorita, Plavaie, Traminer, Furmint, Francusa/Mustoasa, sortiment alb

  • Vinuri roşii/roze liniştite:

Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Băbească Neagră, Burgund, Codana, Arcas, Balada, Oporto, Cadarca, sortiment roşu, sortiment roze.

  • Vinuri linistite aromate:

Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Şarbă, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Negru Aromat, sortiment aromat

  • Vinuri spumante:

Aligote, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Fetească Regala, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling Varietal, Babeasca Neagra, Merlot, Feteasca Neagra, Pinot Noir, sortiment alb, sortiment roze, sortiment roşu.

  • Distilate de vin

Zghihara de Huşi, Traminer, Aligote, Fetească Regală, Băbească Gri, etc.

Vinurile sortiment menţionate anterior sunt vinuri obţinute prin cupajarea mai multor soiuri.

Din varietăţile de struguri enumerate mai sus, la alegerea producătorului, se pot obţine şi vinuri perlante, vinuri licoroase, vinuri petiante, vinuri din struguri deshidrataţi şi orice alte produse vinicole permise de legislaţia în vigoare în materie pentru această categorie de calitate.

Tehnologia, practicile şi tratamentele utilizate pentru producerea produselor vinicole descrise în prezentul caiet de sarcini, vor respecta regulamentele europene în vigoare în materie la data producerii, respectiv la data punerii în consum a produselor astfel obţinute.

Cu excepţia soiurilor existente în cultură astăzi, în arealul delimitat al acestei Denumiri de Origine se pot cultiva şi alte soiuri nobile de vin, soiuri care au fost cultivate în trecut cu foarte bune rezultate, ca de exemplu: Semillon, Muscadelle, Oporto, etc. Replantarea acestor soiuri nu necesită formalităţile cerute de lege pentru soiuri noi.

Pentru plantarea soiurilor noi – soiuri nobile de vin ce nu au mai existat în cultură în acest areal, se vor aplica prevederile legale în vigoare.

În funcţie de soiurile din care provin, de calitatea strugurilor şi de însuşirile lor organoleptice şi de compoziţie, vinurile cu denumirea de origine "HUŞI”, pot fi încadrate în următoarele trepte de calitate: Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Maturitate Deplină – prescurtat: D.O.C. – C.M.D. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules Târziu – prescurtat: D.O.C. – C.T. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Înobilarea Boabelor – prescurtat D.O.C. – C.I.B.