Podgoria Odobeşti

DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU DENUMIREA DE ORIGINE ODOBEŞTI

Arealul delimitat pentru DENUMIREA DE ORIGINE ODOBEŞTI, se încadrează în zona viticola CI . Calitatea produselor viti-vinicole ce poartă această denumire de origine, se datorează în special condiţiilor pedo-climatice din acest areal şi implicit practicilor din viticultură şi vinificaţie cizelate prin sutele de ani de experienţă ale locuitorilor care au această îndeletnicire, aşa cum este descris succint în cele ce urmează:

Poziţie geografică, centre Viticole şi localităţi componente:

Numele localitatii Odobeşti şi implicit al podgoriei cu acelaşi nume, vine de la "Odoba”, unul dintre bătrânii satului din acea vreme – prin bătrâni se stabilea filiaţia în acele timpuri, astfel aceştia erau cei care deţineau drepturile de proprietate.

Începând din secolul XVII, faima acestei podgorii creşte, astfel, în "Descriptio Moldavie” de Dimitrie Cantemir, acesta într-o ierarhizare din punct de vedere calitativ a podgoriilor, Podgoria Odobeşti se situa pe locul III în ţară. În "Histoire de la Moldavie et de la Valachie”, J.L. Carra menţionează că cele mai bune vinuri din Moldova sunt la Odobeşti. Nu intâmplător în această regiune au existat plantaţii de viţă-de-vie ce erau în proprietatea domnitorilor Moldovei, ai Mitropoliei din Iaşi sau a episcopiilor din Roman şi Rădăuţi.

Producţiile cumulate ale celor trei podgorii vrâncene: Panciu, Odobeşti şi Coteşti, asigurau înca din sec. XVIII jumătate din producţia de vin a Moldovei, aici existând înca de pe atunci cea mai mare suprafaţă de vie din Principatele Române. Datorită calităţilor sale vinul din această regiune, a fost livrat de-a lungul anilor în Polonia şi Rusia la cererea domnitorilor din aceste ţări (în 1456, regele Cazimir al Poloniei îi cerea vin din această podgorie domnitorului Petru Rareş).

Podgoria ODOBEŞTI este amplasată pe treapta piemontana a Subcarpaţilor de Curbură, a cărei altitudine medie este de 200 m, dominând astfel nivelul Câmpiei Române de Est. Această zonă este ataşată bio-pedo-climatic de Câmpia Română şi se leagţ genetic de Subcarpati, individualizată însa ca o zonă distinctă de contact, cu caractere ecologice proprii, care-i conferă caracteristici deosebite pentru cultura viţei-de-vie. Dintre podgoriile vrâncene, Podgoria Odobeşti ocupă tronsonul de mijloc, cu o lăţime de 5 până la 12 km şi o lungime de cca. 30 de Km, fiind cuprinsă între Valea Putnei (la nord- ce o separă de Panciu) şi Valea Milcovului (la sud – ce o delimitează în bună parte de Coteşti). Podgoria se află la intersecţia paralelei de 45º latitudine nordică cu meridianul de 27º longitudine estică.

  • Centrul Viticol Odobeşti

Localităţile: Odobeşti, Unirea Localităţile: Broşteni, Pitulusa, Arva

  • Centrul Viticol Jariştea

Localităţile: Jariştea, Varsătura, Pădureni, Scânteia

  • Centrul Viticol Boloteşti

Localităţile: Boloteşti, Gageşti, Pietroasa, Vităneştii de sub Măgura, Putna, Ivanceşti

În lista localităţilor menţionate mai sus, se consideră incluse şi satele şi orice altă unitate administrativ-teritorială din arealul astfel delimitat.

CARACTERISTICI PEDO-CLIMATICE

Substratul litologic: nisipuri şi pietrisuri proluvio-deluviale, acoperite de o cuvertură de depozite loessoide, alcătuind împreună un complex detritic pleistocen, ce repausează pe o alternanţă de marne, argile şi nisipuri marine pliocene.

Relieful: o treaptă unitară de glacis deluvio-proluvial, relativ uniform înclinată la 300 de metri în vest şi 100 de metri în est, respectiv de la baza versantului Măgura Odobeşti la fruntea taluzului care face legătura cu Câmpia Română. Ansamblul geomorfologic al zonei este caracterizat de interfluvii largi, paralele cu orientare V-E. Diferenţierile morfometrice de altitudine, expoziţie şi declivitate permit existenţa în plantaţii a unei mari varietăţi de soiuri de viţă-de-vie.

Hidrografic: podgoria este strabatută de o reţea hidrografică de suprafaţă ce aparţine bazinului Siretului. Alimentarea reţelei este în special pluvionivală. Apele freatice se găsesc la adâncimi relative de 5-8 metri, şi sunt accesibile sub aspectul mineralizării tipul hidrochimic fiind bicarbonatat calcic.

Climatul: de tip temperat continental, cu nuanţe excesive datorate prezenţei maselor de aer est-europene, a celor atlantice din vest şi nord-vest, tot timpul anului, dar cu precădere în anotimpurile de tranziţie. Radiaţia solară globală prezintă valori medii anuale de peste 120 Kcal/cm², cu variaţii între 110 pe expoziţiile nordice şi 140 pe expoziţiile sudice. Durata medie anuală a insolaţiei este de cca. 2100 ore. Aceste valori ridicate justifică şi suma anuală a temperaturilor mai mici sau egale cu 0ºC, în jur de 3800º, ceea ce asigură condiţii optime de maturare şi concentrare a zaharurilor şi a substanţelor aromatice în struguri. Temperatura medie anuală este de cca 9-10ºC având deci o amplitudine termică medie. Dupa datele Staţiunii de Cercetări Odobeşti, în ultimii 40 de ani s-a înregistrat o încălzire climatică în această regiune.

Solurile: solurile zonale şi cu cea mai mare extindere sunt molisolurile, reprezentate prin cernoziomuri levigate (cambice şi argiloiluviale) dominante în partea estică şi centrală a podgoriei şi solurile cenuşii în partea vestică a acesteia. Prin textura lor mijlocie şi uşoară se asigură permeabilitate, drenaj şi proprietăţi fizice şi tehnologice valoroase, se regăseşte un chimism favorabil, un conţinut apreciabil de humus şi de substanţe nutritive care se pretează în mod deosebit culturii de viţă-de-vie.

SOIURILE DE STRUGURI

  • Vinuri albe liniştite:

Aligote, Băbească Gri, Cramposie Selectionata, Cramposie, Furmint, Mustoasă de Maderat, Francusa, Chardonnay, Donaris, Fetească Albă, Fetească Regală, Galbena de Odobesti, Pinot Gris, Riesling Varietal, Sauvignon Blanc, Galbena de Odobesti, Plavaie, Traminer roz, Chardonnay, Riesling de Rhin, Riesling Italian, sortiment alb

  • Vinuri roşii/roze liniştite:

Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Babeasca Neagra, Codana, sortiment roşu, sortiment roze

  • Vinuri liniştite aromate:

Muscat Ottonel, Tămâioasă românească,Sarba, Traminer aromat/Gewurtztraminer, sortiment aromat

  • Vinuri spumante:

Plavaie, Aligote, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Fetească Regala, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling Varietal, Babeasca Neagra, Merlot, Feteasca Neagra, Pinot Noir, sortiment alb, sortiment rose, sortiment roşu

  • Distilat de vin: Plavaie, Aligote, Galbena de Odobesti, Miorita,Feteasca Regala, Babeasca Gri.

Din varietăţile de struguri enumerate mai sus, la alegerea producătorului, se pot obţine şi vinuri perlante, vinuri petiante, vinuri licoroase, vinuri din struguri deshidrataţi şi orice alte produse vinicole permise de legislaţia în vigoare în materie pentru această categorie de calitate.

Tehnologia, practicile şi tratamentele utilizate pentru producerea produselor vinicole descrise în prezentul caiet de sarcini, vor respecta legislaţia în vigoare în materie la data producerii, respectiv la data punerii în consum a produselor astfel obţinute.

Cu excepţia soiurilor existente în cultură asăazi, în arealul delimitat al acestei Denumiri de Origine se pot cultiva şi alte soiuri nobile de vin, soiuri care au fost cultivate în trecut cu foarte bune rezultate. Replantarea acestor soiuri nu necesită formalităţile cerute de lege pentru soiuri noi. Pentru plantarea soiurilor noi – soiuri nobile de vin ce nu au mai existat în cultură în acest areal, se vor aplica prevederile legale în vigoare completând în egală măsură prevederile prezentului caiet de sarcini.

În funcţie de soiurile din care provin, de calitatea strugurilor şi de însuşirile lor organoleptice şi de compoziţie, vinurile cu denumirea de origine "ODOBEŞTI”, pot purta următoarele menţiuni tradiţionale aferente treptelor de calitate: Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Maturitate Deplină – prescurtat: D.O.C. – C.M.D. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules Târziu – prescurtat: D.O.C. – C.T. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Înobilarea Boabelor – prescurtat D.O.C. – C.I.B.