Podgoria Panciu

DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU DENUMIREA DE ORIGINE PANCIU

Arealul delimitat pentru DENUMIREA DE ORIGINE PANCIU, se încadrează în zona viticolă CI. Calitatea produselor viti-vinicole ce poartă această denumire de origine, se datorează în special condiţiilor pedo-climatice din acest areal şi implicit practicilor din viticultură şi vinificaţie cizelate prin sutele de ani de experienţă ale locuitorilor care au această îndeletnicire, aşa cum este descris succint în cele ce urmeaza:

Poziţie geografică, centre Viticole şi localităţi componente:

Din mărturiile arheologice descoperite în cadrul Podgoriei PANCIU, reiese că această regiune a ţării a fost populată de dacii liberi, aceştia au cultivat viţa-de-vie fapt atestat de vestigiile arheologice pe care se regăsesc motive ornamentale ce reprezintă o coardă de viţă-de-vie cu struguri. Încă din anul 1527 ca urmare a călătoriei efectuate de către Georg von Reichersterffer, emisar al lui Ferdinand de Habsburg pe langă domnitorul Petru Rares, se fac de către acesta referiri în raportuil său, la plantaţiile de vii existente în zonă, cunoscută de pe atunci ca Podgoria Crucilor.

Relatările continuă apoi şi în "Codex Bandinus”, unde se afirma că "toată partea meridională a Moldovei, produce atat de mult vin încât în timpul culesului se vinde vadra cu 4 parale, iar în timpul iernii cu 6 sau 7 parale”. Deşi de-a lungul timpului suprafeţele viticole din această regiune au fost afectate de războaie, de filoxeră sau de mână, de fiecare dată podgorenii au reusit să refacă suprafeţele viticole şi să menţină tradiţia viticolă a acestei regiuni prin calitatea vinurilor obţinute. Datorită numeroaselor calamităţi care au afectat viaţa podgorenilor, aceştia au înfiinţat în 1920 sindicate viticole pentru a-şi apăra activitatea de bază şi pentru a-şi susţine produsele obţinute.

Podgoria PANCIU este amplasată în zona piemontană, în exteriorul curburii Carpaţilor şi Subcarpaţilor Vrănceni din estul Carpaţilor şi Subcarpaţilor piemontezi ce face tranziţia între orogenul subcarpatic din vest şi Campia Siretului inferior de la est. Aria podgoriei apare sub forma unei fâşii cu o laţime medie de 9Km (dar cu variaţii de la 3 la 15 Km), cuprinsă între Valea Trotusului la nord şi Valea Putnei la sud, pe o lungime aeriană de 30 Km. Matematic, această podgorie este incadrată între paralelele de 45º şi 46° latitudine nordică şi meridianul de 27º longitudine estică, deci în plină zona temperată cu accentuat grad de continentalism.

  • Centrul Viticol Panciu

Localităţile: Panciu, Crucea de Sus, Dumbrava, Crucea de Jos, Satu Nou, Neicu Localităţile: Moviliţa, Diocheti-Rediu, Moviliţa Trotusanu, Frecatei, Văleni Localităţile: Straoane, Repedea, Muncelu, Văleni Localităţile: Fitioneşti, Holbăneşti, Ghimiceşti, Ciolăneşti, Mănăstioara Localităţile: Mărăşeşti, Haret, Călimăneşti, Modruzeni, Siretu, Tisita, Pădureni

  • Centrul viticol Tifesti (situat la sud de Panciu- pe treptele piemontane dinspre Suşiţa şi Putna)

Localităţile: Tifeşti, Sarbi, Oleseşti, Vităneşti, Clipiceşti, Batineşti, Igeşti, Patrascani

  • Centrul viticol Păuneşti (situat la nord de Panciu – pe piemontul dintre Zăbrăuţi şi Trotus)

Localităţile: Păuneşti, Viişoara Localităţile: Rugineşti, Copăceşti, Văleni, Angheleşti Localităţile: Pufeşti, Domneşti-Târg, Ciorani, Domneşti- Sat

În lista localităţilor menţionate mai sus, se consideră incluse şi satele şi orice altă unitate administrativ-teritorială din arealul astfel delimitat. După caz, în funcţie de importanta şi natura modificărilor se survin din punct de vedere administrativ-teritorial, lista se actualizează permanent.

CARACTERISTICI PEDO-CLIMATICE

Substratul litologic: glacis piemontan rezultat din îngemănările succesive ale conurilor de dejecţie cuaternare, tot mai joase şi mai tinere spre est, în ordinea în care au fost depuse de râurile transversale carpato-subcarpatice. Constitutiv, aceastea reprezintă acumulări de prundişuri şi nisipuri, acoperite de o mantie de luturi loessoide cuaternare suprapusă sedimentelor marine(marne, argile, nisipuri) pliocene.

Relieful: dispus în două subunităţi funcţional-piemontane. Câmpia piemontană înaltă (pleistocen inferior şi mediu) şi Câmpia piemontană joasă (pleistocen superior-holocen) până la lunca actuală a Siretului, ambele constituind un domeniu de maximă dezvoltare a viticulturii, în special prin alternanţa altitudinilor şi a expoziţiilor.

Hidrografic: podgoria este străbătută de o reţea hidrografică de gradul I, tributară direct Siretului şi afluenţilor acestuia. Alimentarea este tributar pluvionivală, participarea apelor subterane este redusă datorită structurii solurilor ce nu permite formarea de straturi acvifere consitente. Apele au o mineralizare relativ ridicată, predominant bicarbonatate la apele mari şi bicarbonantate-cloruro-sodice la apele mici. În acest areal se impune o gestionare atentă a acestei resurse şi suplimentarea cu ape din zone adiacente sau prin investiţii pentru puţuri de adâncime.

Climatul: specific silvostepei aferente climatului temperat-continental în care se resimt influenţe ale maselor de aer scandinavo-baltice din nord care interferează cu masele de aer cald mediteraneo-tropicale din sud, ceea ce conferă condiţii excelente de dezvoltare a soiurilor de înalta calitate, exprimate în principal printr-o diversitate heliotermică şi un regim al precipitaţiilor corespunzător. Temperatura medie anuală, media anuală a precipitaţiilor şi în special fluxul radiativ şi unghiul radiaţiilor solare, sunt adecvate pentru buna dezvoltare a plantaţiilor de viţă-de-vie.

Ce este însa de remarcat: în această podgorie au loc fenomene hidrometeorice accidentale cu efecte negative asupra sănătaţii plantaţiei, dintre care enumeram: advecţiile de aer polar ce pot coborî temperatura până la -30ºC, îngheţurile (îndeosebi cele târzii), brumele, chiciura, poleiul, viscolul şi ceaţa, ploile torenţiale, grindina, seceta datorată invaziilor de aer tropical şi foehnizarea, toate acestea impun o atenţie sporită şi acolo unde este posibilă, trebuie instalate sisteme de avertizare sau de protecţie.

Solurile: textura solurilor asigură solurilor din această podgorie proprietăţi fizico-chimice şi hidrofizice dintre cele mai favorabile pentru această cultură: porozitate, afanare, permeabilitate, structurare glomerulară şi drenaj vertical bun al apelor din precipitaţii, ceea ce conduce la reducerea incidentei bolilor criptogamice şi asigură o prelucrare relativ usoară a terenurilor cultivate cu viţă-de-vie. Tipologic, cea mai largă dezvoltare o au molisolurile (cambice şi argiloiluviale) şi solurile de pădure. Cernoziomul cambic cumulează toate proprietăţile favorabile chimico-biologice şi de troficitate.

SOIURILE DE STRUGURI

  • Vinuri albe liniştite:

Aligote, Băbească Gri, Chardonnay, Cramposie, Cramposie Selectionată, Fetească Albă, Fetească Regală, Francusa, Mustoasă de Maderat, Ozana, Pinot Gris, Riesling de Rhin, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Galbenă de Odobeşti, Plavaie, Traminer aromat, Traminer roz, Furmint, sortiment alb

  • Vinuri roşii/roze liniştite:

Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Băbească Neagră, Burgund Mare, Codana, Cadarca, sortiment rosu, sortiment roze

  • Vinuri linistite aromate:

Şarbă, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, sortiment aromat

  • Vinuri spumante:

Plavaie, Aligote, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Fetească Albă, Fetească Regala, Chardonnay, Sauvignon, Pinot Gris, Riesling Varietal, Băbească Neagră, Merlot, Fetească Neagră, Pinot Noir, sortiment alb, sortiment roze, sortiment roşu.

Prin asamblarea diferitelor vinuri obţinute din soiurile de struguri enumerate, se realizează vinurile sortiment. Din varietăţile de struguri enumerate mai sus, la alegerea producătorului, se pot obţine şi vinuri perlante, vinuri petiante, vinuri licoroase, vinuri din struguri deshidrataţi şi orice alte produse vinicole permise de legislaţia în vigoare în materie pentru această categorie de calitate.

Tehnologia, practicile şi tratamentele utilizate pentru producerea vinului şi a celorlalte produse vinicole ce fac obiectul prezentului caiet de sarcini, vor respecta legislaţia naţională şi regulamentele europene în vigoare în materie la data producerii, respectiv la data punerii în consum a produselor astfel obţinute.

Cu excepţia soiurilor existente în cultură astăzi, în arealul delimitat al acestei Denumiri de Origine se pot cultiva şi alte soiuri nobile de vin, soiuri care au fost cultivate în trecut cu foarte bune rezultate.

Pentru plantarea soiurilor noi – soiuri nobile de vin ce nu au mai existat în cultură în acest areal, se vor aplica prevederile legale în vigoare completând în egală măsură prevederile prezentului caiet de sarcini.

În funcţie de soiurile din care provin, de calitatea strugurilor şi de însuşirile lor organoleptice şi de compoziţie, vinurile cu denumirea de origine "PANCIU”, pot fi încadrate în urmatoarele trepte de calitate purtând menţiunile tradiţonale corespunzătoare fiecarei categorii:

Vin cu Denumire de Origine Controlata – Cules la Maturitate Deplina – prescurtat: D.O.C. – C.M.D. Vin cu Denumire de Origine Controlata – Cules Tarziu – prescurtat: D.O.C. – C.T. Vin cu Denumire de Origine Controlata – Cules la Inobilarea Boabelor – prescurtat D.O.C. – C.I.B